Caderea parului este un proces firesc, atata vreme cat numarul de fire care cad zilnic se incadreaza in limitele normale. De obicei, un om pierde in jur de 50-100 de fire de par pe zi, lasand loc altor fire de par sa creasca. Caderea parului in intervalul normal nu este sesizabila sau ingrijoratoare, dat fiind ca o persoana are aproximativ 100.000 de fire de par pe cap.

Caderea parului este considerata patologica numai atunci cand acest interval este depasit, adica atunci cand unei persoane ii cad mai multe fire de par decat i se regenereaza. Nu exista prea multe modalitati prin care poti preveni caderea parului, astfel ca e important sa te adresezi la timp unui specialist.

Alopecia sau caderea parului este un fenomen frecvent in randul adultilor, insa aceasta se poate manifesta chiar si la varste mai mici, inclusiv in copilarie. Alopecia, termenul medical pentru caderea parului, desemneaza afectiunea dermatologica a foliculilor pilosi, caracterizata de pierderea unui numar neobisnuit de mare de fire de par, care nu se regenereaza in acelasi ritm si in aceeasi cantitate. Poate sa afecteze persoanele de orice sex, instalandu-se treptat (din cauza unor factori precum anumite tratamente, afectiuni, inaintarea in varsta etc.) sau inopinat.

Citeste in continuare daca iti doresti sa afli mai multe despre alopecie si cauzele sale, precum si care sunt cele mai frecvente tipuri de alopecie. La finalul articolului, vei putea sa iti dai seama daca ai alopecie sau daca parul tau cade in mod normal.

PARTEA 1 – Tipurile cele mai frecvente de alopecie necicatriciala

In momentul in care observi ca incepi sa pierzi multe fire de par si ca foarte putine sau niciunul dintre acestea cresc la loc, poate fi vorba despre alopecie, o afectiune care se manifesta in mai multe feluri:

• Alopecia androgenetica;
• Telogen Effluvium;
• Alopecia Areata

Alopecia androgenetica

Alopecia androgenetica sau tiparul de cadere a parului pentru femei si barbati – este intalnita la ambele sexe.

In cazul barbatilor, este cea mai frecventa cauza de pierdere a parului. Ce o provoaca este de fapt un cumul de factori de natura genetica si hormonala. Cei care sunt predispusi sa dezvolte chelie vor observa cum caderea parului le va afecta in principal linia parului si zona din varful capului. Debutul se face de deasupra tamplelor, continuand in jurul acestora si in partea superioara a scalpului. In cazul multor barbati, retragerea liniei parului are o forma de M.

Afectiunea se dezvolta lent, pe masura inaintarii in varsta, incepand de la 20, 30, 40 sau 50 de ani, iar pierderea parului este permanenta. Cu toate acestea, datorita tratamentelor si a medicamentelor moderne, poti preveni si trata aceasta forma de cadere a parului, daca intervii in stadii incipiente.

La femei, modelul se manifesta diferit. In acest caz, linia parului nu se retrage si, in cazuri foarte rare, apare chelia totala. In schimb, parul se rareste pe tot scalpul. Femeile care sunt expuse acestui tip de cadere a parului pot incepe sa resimta primele simptome chiar dupa pubertate, ca parte naturala a imbatranirii.

In ceea ce priveste transmiterea genetica a acestei conditii medicale este destul de neclara, cu toate acestea, cei care au o ruda apropiata care se confrunta cu afectiunea sunt mai expusi la dezvoltarea acesteia.

Efluviul telogen

In acest caz, caderea parului se produce rapid, intr-o perioada scurta de timp. Cauzele care o determina pot fi diverse: de la faptul ca organismul trece prin schimbari importante si stresante, de ordin fizic sau emotional, sau au loc fluctuatii hormonale bruste.

Acest tip de cadere a parului apare in momentul in care se intra brusc in faza de telogen (repaus) din ciclul de crestere a parului. Atunci cand firele inceteaza sa creasca, vor incepe sa cada brusc, lasand in urma zone rarite care sunt vizibile.

Spre deosebire de tipul mentionat anterior (alopecia androgenetica), in care firele dispar pe anumite portiuni, in cazul acestei afectiuni pierderile de par apar pe intreg scalpul.

Exista mai multe cauze care pot declansa efluviul telogen: infectiile severe, interventiile chirurgicale, expunerea la stres major si prelungit, pierderile mari in greutate, anumite medicamente, cum sunt anticoagulantele sau beta-blocantii, dar si problemele hormonale, mai ales hipotiroidismul, perioada postpartum. Dupa un anumit eveniment sau dupa o boala care o poate declansa, pierderea parului poate fi brusca sau se poate manifesta dupa cateva luni. Spre exemplu, poti incepe sa dezvolti aceasta forma de cadere a parului cu doua sau trei luni dupa ce ai suferit o interventie chirurgicala majora.

Este important de precizat ca aceasta forma de cadere a parului, Telogen Effluvium, nu este permanenta. In majoritatea cazurilor, parul va creste inapoi in decurs de cateva luni dupa ce cauza este inlaturata.

Alopecia areata

Spre deosebire de tipurile anterioare de pierdere a parului, Alopecia areata este diferita, in sensul ca mecanismul de producere este autoimun. Mai exact, sistemul imunitar ataca tesuturile sanatoase, printre care si foliculii de par, facand parul sa cada si impiedicand cresterea celui nou. Afecteaza atat adultii (si femei, si barbati), cat si copiii, iar caderea parului poate aparea brusc, fara niciun avertisment. Studiile arata ca in aproximativ 50% din cazuri afectiunea debuteaza din copilarie, iar in 80% din cazuri se manifesta inainte de varsta de 40 de ani.

Specificul alopeciei areata este ca determina parul sa cada in zone mici, care pot trece neobservate, dar, dupa ce acestea se unesc unele cu altele si ajung de dimensiunea unei monede, devin vizibile si atunci este momentul cand persoanele in cauza realizeaza ca au o problema. In unele cazuri, nu doar parul de pe scalp este afectat, ci si cel din sprancene, gene, barba sau alte zone ale corpului.

In cazuri rare, Alopecia areata poate duce la caderea totala a parului de pe intreg corpul – numita Alopecia universalis. In aceasta situatie, parul nu mai creste, de obicei, iar in cazul in care creste, exista posibilitatea sa cada din nou. Mai exista un tip rar de alopecie areata si anume alopecia totalis, care presupune caderea intregii podoabe capilare de pe scalp.

Unii medici evita termenii „totalis” sau „universalis”, pentru ca anumiti oameni pot experimenta o forma intre acestea doua. Spre exemplu, este posibil sa se piarda tot parul de pe maini, picioare si scalp, dar nu cel de pe piept.

In prezent, exista mai multe tratamente pentru alopecia areata, cu eficacitate variabila in functie de extinderea si vechimea bolii. La nivel mondial sunt oferite diverse programe si grupuri de sprijin pentru a-i ajuta pe oamenii diagnosticati cu aceasta afectiune sa treaca mai usor prin traumele legate de caderea parului.

Totusi, in cazul pierderilor de par de pe o singura portiune, parul poate creste la loc intr-un an. Chiar si in cazurile mai severe, recuperarea se produce dupa un timp. Cercetarile arata ca:

• la 40% din pacientii care se confrunta cu o singur portiune de pe care a cazut parul, acesta va creste din nou in 6 luni;
• la 27% din pacientii al caror par a cazut de pe mai multe portiuni, acesta va creste din nou in 12 luni;
• 33% din pacientii cu alopecia areata au pierderi de par cronice.

PARTEA 2 – Cauze si factori de risc

Iata care sunt cauzele care determina caderea parului, in cele trei tipuri de alopecie deja amintite:

Cauzele alopeciei androgenetice la barbati

Caderea parului, in acest caz, apare la barbati doar dupa pubertate si este provocata de cresterea hormonilor androgeni din organism, acestia fiind hormonii responsabili pentru dezvoltarea sexuala masculina.

Doi hormoni masculini sunt responsabili cu cresterea parului dupa pubertate: testosteron si dihidrotestosteron (DHT). Acesta din urma este produs din testosteron de o enzima (alfa-reductaza de tip 25). Atunci cand exista un surplus de enzima si de DHT, foliculul de par poate fi deteriorat, micsorandu-se si incetinind productia de par.

Afectiunea poate fi mostenita insa si de la parinti, acesta fiind si motivul pentru care se numeste alopecie androgenetica. Astfel, daca tatal, bunicul sau fratii si-au pierdut parul devreme, sunt sanse mari sa te confrunti cu aceeasi problema.

Cauzele pentru alopecia androgebetica la femei

Pierderile de par in cazul femeilor cu aceasta afectiune sunt provocate de urmatoarele cauze:

• genetice – genele care se mostenesc din familie pot genera rarirea parului in tot capul;
• procesul firesc de imbatranire – schimbarile hormonale care apar pe masura ce femeia inainteaza in varsta pot cauza caderea parului;
• menopauza – acest tip de cadere a parului se agraveaza cand se pierde estrogenul, in timpul menopauzei.

Cauzele care determina aparitia efluviului telogen

In cazul acestui tip, cauzele pot fi:

• stres sau soc fizic cauzate de: pierderea in greutate, interventii chirurgicale, anemie, sarcina, boala;
• stres emotional major: afectiuni psihice, pierderea unei persoane dragi;
• schimbari hormonale aparute in perioada sarcinii, a menopauzei sau din cauza pilulelor contraceptive;
• medicamente si suplimente alimentare: doze mari de vitamina A, medicamente pentru tensiunea arteriala, medicamente pentru tratarea gutei;
• activitate anormala a glandei tiroide.

Cauzele care determina aparitia alopeciei areata

Dupa cum s-a mentionat deja, alopecia areata este o afectiune autoimuna, care se dezvolta atunci cand sistemul imunitar confunda celulele sanatoase din corp cu substante straine si le ataca, in cazul de fata foliculii de par.

Cercetatorii in domeniu nu au depistat cu exactitate cauzele acestei afectiuni. Cu toate acestea, se remarca o crestere a sanselor de boala in cazul celor care au in familie un istoric de afectiuni autoimune, cum ar fi diabet de tip 1 sau artrita reumatoida. Totodata, se pare ca exista si o predispozitie genetica pentru alopecia areata.

Alte cauze pentru caderea parului

Pe langa cauzele deja mentionate care determina aparitia tipurile de alopecie enumerate anterior, mai sunt si altele care duc la caderea parului, precum:

• anumite medicamente – pentru artrita, suplimentele de vitamina A, medicamentele pentru guta, antidepresivele, pastilele pentru tensiune arteriala sau pentru probleme cardiace, pilulele contraceptive;
• diverse afectiuni medicale – diabet, probleme tiroidiene, lupus, anemie, psoriazis pe scalp, boli cu transmitere sexuala;
• alimentatia proasta – deficienta de proteine, vitamine sau minerale din corp stimuleaza caderea parului;
• frecarea parului de anumite obiecte – sosetele sau imbracamintea stramta care se freaca de piele si par poate provoca alopecia prin frecare;
• chimioterapia si radioterapia – fac ca parul sa cada in cateva saptamani de la inceperea tratamentului;
• otravurile – ingerarea unei cantitati de warfarina, ce se gaseste in otrava pentru sobolani, poate duce la caderea parului;
• infectii cauzate de fungi – printre acestea se numara pecinginea (tinea capitis);
• tulburarile de alimentatie: anorexie sau bulimie;
• tratamentele si coafurile care solicita extrem parul: uscatoarele de par, placile de indreptat sau pentru bucle, cozile de cal sau cocurile, in care parul este strans excesiv etc.;
• trichotillomania – este o tulburare mentala de control al impulsurilor, in care persoana in cauza isi smulge impulsiv si repetat parul.

Factori de risc in alopecie

Pierderea parului poate fi provocata de multe cauze si se poate intampla oricand si oricui. Foarte multe dintre cazurile de alopecie sunt determinate de varsta si ereditate, iar barbatii sunt mai predispusi decat femeile. In aceasta idee se poate vorbi si despre cativa factori genetici sau legati de stilul de viata care pot creste riscul de alopecie:

• un istoric familial de alopecie;
• sarcina – schimbarile hormonale pot face parul sa cada;
• anumite afectiuni – diabet sau lupus sunt cateva dintre bolile care cresc riscurile de cadere aparului;
• medicamentele prescrise pentru diferite afectiuni pot avea ca efect secundar caderea parului;
• alimentatie dezechilibrata.

PARTEA 3 – Diagnosticarea

Pentru o diagnosticare corecta in situatia in care ai observat ca pierzi neobisnuit de multe fire de par, este recomandat sa apelezi la dermatologi care sunt specializati pe probleme de cadere a parului, astfel incat sa ti se recomande testele necesare in vederea punerii unui diagnostic precis.

Indiferent de cauzele care au dus la caderea excesiva a parului, dermatologii pot sa recunoasca semnele alopeciei si sa determine despre ce tip de alopecie este vorba, astfel incat sa confirme sau sa infirme diagnosticul, folosindu-se inclusiv de tehnici avansate si diferite tipuri de teste care pot fi efectuate in cabinetul dermatologului.

Inainte de efectuarea oricarui test, dermatologul iti va pune intrebari relevante cu privire la istoricul medical, astfel incat sa poata determina care sunt cauzele caderii parului. Spre exemplu, va trebui sa comunici medicului in ce moment ai observat ca pierzi foarte mult par, cum iti coafezi parul de obicei si alte detalii care ar putea fi de folos in diagnosticare si in identificarea cauzelor, inclusiv daca si alte persoane din familia ta se confrunta cu pierderea excesiva a parului.

Orice detaliu legat de stilul de viata si de eventualele afectiuni de care suferi ar putea oferi dermatologului un indiciu cu privire la cauzele din spatele caderii parului, chiar si acele detalii care initial pot parea nesemnificative, cum ar fi cele privitoare la stilul alimentar.

In continuare, iti vom prezenta cateva dintre metodele si testele pe care dermatologii le utilizeaza in vederea diagnosticarii alopeciei:

Examenul vizual

Examenul vizual consta in examinarea scalpului de catre dermatolog, care verifica daca exista inflamatii, rani sau cicatrici. In cadrul examinarii, medicul va determina cat de mult par pierzi si daca acesta se rupe cu usurinta. Ca parte integranta din examenul vizual, medicul poate sa efectueze testul de tragere a parului.

Tragerea parului este un test simplu, prin care se poate masura severitatea afectiunii si care consta in tragerea unei suvite de par, astfel incat medicul sa poata vedea exact cate fire de par cad in urma acestei actiuni. Mai precis, acesta va apuca o suvita de par, formata din aproximativ 40 de fire de par, si va trage usor de aceasta. Testul se va repeta in diferite parti ale scalpului. In functie de numarul de fire care cad in urma tragerii suvitei se poate constata daca este sau nu vorba de alopecie.

Acest test simplu ii permite medicului sa observe nu numai cat de multe fire de par cad, ci si cat de fragil este acesta. Fragilitatea firelor de par este testata prin tragere (medicul apuca suvita cu o mana de la radacina si cu cealalta mana de varf), in urma careia se poate constata daca firele se rup sau nu de la mijloc. Aceasta metoda de examinare a fragilitatii parului poate fi aplicata de dermatolog inclusiv atunci cand banuieste ca pacientul ar putea suferi de o anumita anomalie a firului de par, care se manifesta prin subtierea parului si printr-o fragilitate accentuata.

Tricoscopia

Acest test presupune examinarea parului si scalpului prin utilizarea unor instrumente speciale, prin care se poate confirma diagnosticul si stabili tipul de cadere a parului. Este vorba despre folosirea dermatoscopului si a videodermatoscopului, prin care imaginea este marita si medicul poate sa verifice in detaliu scalpul si modelul de cadere a parului.

Biopsia de scalp

In general, cauzele caderii parului pot fi identificate in urma examenului vizual si a tricoscopiei, dar in unele cazuri pot fi necesare informatii suplimentare despre foliculii de par sau despre scalp. Aceasta procedura este efectuata pentru a stabili un diagnostic precis, in situatiile in care cauzele caderii parului nu sunt destul de clare.

Pentru efectuarea biopsiei, se utilizeaza un instrument special (un bisturiu circular), iar procedura implica recoltarea unei probe de tesut de la nivelul scalpului. Ulterior, proba este trimisa la laborator pentru testare, iar pentru a inchide incizia se vor face cateva cusaturi. Procedura este simpla si nu implica spitalizare.

Analize de sange

Caderea parului poate fi cauzata si de anumiti factori de ordin medical. De aceea, dermatologul poate recomanda analizele de sange in situatia in care banuieste ca ar putea fi vorba de o afectiune medicala preexistenta care provoaca pierderea parului. De exemplu, poate fi vorba de un dezechilibru hormonal sau de anumite deficiente de vitamine, care pot fi depistate prin analize de sange.

In spatele caderii parului se poate afla deficienta de fier. Prin recoltarea de sange, se poate constata care este nivelul feritinei – proteina esentiala cu rol in stocarea fierului in organism. De regula, femeile aflate la menstruatie, vegetarienii, veganii sau persoanele care sufera de anemie ori de o afectiune care provoaca deficit de globule rosii sanatoase au un nivel mai scazut de feritina.

Daca recent ai observat o schimbare dramatica in greutate fara sa urmezi o anumita dieta pentru a te ingrasa sa pentru a slabi, precum si daca simti oboseala si/sau slabiciune, este posibil ca medicul sa iti recomande analize de sange, intrucat poate fi vorba de existenta unei boli tiroidiene.

PARTEA 4 – Preventie

In ceea ce priveste alopecia, trebuie retinut faptul de cele mai multe ori apare din cauze ereditare, ceea ce inseamna ca nu poate fi prevenita. De altfel, nu toti factorii de risc asociati alopaciei pot fi controlati.

In restul situatiilor in care nu este vorba despre alopecie cauzata de factori ereditari, poti lua in considerare urmatoarele sfaturi care te vor ajuta sa iti mentii parul sanatos si sa previi caderea unui numar mare de fire de par:

• ai grija de parul tau: evita sa porti des coafuri stranse care favorizeaza caderea parului si care exercita o tensiune pe scalp, cum ar fi cozile mult prea stranse sau coafurile in care folosesti elastice (inclusiv impletituri). De asemenea, incearca sa nu smulgi prea multe fire de par in timpul pieptanarii – in acest sens, poti folosi un pieptene cu dinti rari. Nu folosi tratamente care ar putea sa provoace deteriorarea firului de par, precum folosirea frecventa a ondulatoarelor;

• discuta cu medicul tau despre suplimentele pe care le folosesti si care ar putea sa contribuie la caderea parului si limiteaza administrarea acestora, daca este posibil;

• mentine o dieta sanatoasa in care sa incluzi suficiente calorii, proteine si fier: unele studii au aratat ca dietele bogate in legume si ierburi proaspete ar putea sa intarzie alopecia androgenica. De altfel, exista posibilitatea ca deficitul de aminoacizi si micronutrienti sa conduca la caderea parului;

• incearca sa folosesti o casca de racire care sa ar putea sa reduca din caderea parului in cazul in care urmezi sedinte de chimioterapie;

• identifica tehnici de gestionare a stresului: printre cauzele caderii parului se afla si stresul, astfel ca practicarea unor tehnici care sa te ajute in gestionarea sa ar putea fi de folos.

Prin urmare, alopecia nu poate fi prevenita in majoritatea cazurilor, mai precis atunci cand cauzele sunt inaintarea in varsta, factori ereditari sau o problema de sanatate. Totusi, poti incerca sa previi caderea parului prin evitarea coafurilor care solicita prea mult scalpul si a tratamentelor daunatoare, dar si prin mentinerea unei diete echilibrate si sanatoase, in care sa incluzi suficiente calorii, vitamine si minerale. Aceste obiceiuri promoveaza sanatatea firului de par si te pot ajuta sa previi intr-o oarecare masura caderea excesiva a parului.

PARTEA 5 – Tratament

Anterior, ai putut afla mai multe despre cauzele alopeciei si care sunt principalele tipuri ale acestei afectiuni. Dezechilibrul hormonal, afectiunile glandei tiroide sau administrarea unor medicamente sunt doar cateva dintre motivele care se pot afla in spatele caderii parului. In functie de cauze si de tipul de alopecie, medicul iti poate recomanda un tratament potrivit, mai ales ca in unele cazuri poate fi vorba de afectiuni preexistente care trebuie sa fie gestionate pentru a reduce caderea parului.

Dermatologii specializati pe probleme de cadere a parului iti pot recomanda medicamente care sa previna caderea parului sau sa contribuie la regenerarea acestora. Concret, iata ce ti se poate recomanda:

1. Tratament medicamentos

In unele cazuri, medicul poate prescrie medicamente care se aplica direct pe scalp sau care se administreaza oral. Printre cele mai frecvente medicamente utilizate in tratarea alopeciei se numara si urmatoarele:

• Minoxidil

Tratamentele cu minoxidil aplicat local pot sa opreasca rarirea parului si sa stimuleze cresterea acestuia si pot fi eficiente in cazul alopeciei androgenice, alopeciei areata, hipotricozei, efluviului telogen sau anagen.

Desi se poate utiliza si fara prescriptie medicala, cel mai recomandat este sa se solicite sfatul unui dermatolog inainte de a incepe tratamentul cu Minoxidil. In functie de cauzele care au provocat alopecia, medicul iti va recomanda concentratia potrivita (2% sau 5%) si iti va explica cum se aplica medicamentul, care este disponibil in forma lichida sau sub forma de spuma. Rezultatele pot fi vazute dupa cateva luni sau chiar dupa un an, in functie de evolutia tratamentului.

Daca obtii rezultatele dorite si daca dermatologul constata ca tratamentul ti se potriveste si functioneaza bine, il poti utiliza in continuare. Pentru a evalua eficienta tratamentului cu Minoxidil, medicul va examina numarul de fire de par noi de pe scalp si poate folosi inclusiv fotografii pentru a observa rezultatul.

Exista si efecte secundare in cazul tratamentului cu Minoxidil, anume iritarea si uscarea scalpului, mancarimi si roseata. Daca sesizezi aceste reactii adverse, trebuie sa te adresezi dermatologului. De asemenea, cand folosesti Minoxidil este posibil sa iti creasca par si in alte zone, cum ar fi in obraji. Ai grija sa nu il aplici din greseala pe alte regiuni ale corpului;

• Finasterida

Administrat pe cale orala, Finasterida poate fi recomandata barbatilor care au alopecie androgenica si in unele cazuri si femeilor. Acest medicament actioneaza prin inhibarea productiei de catre organism a unei enzime care distruge foliculii de par, avand efect in stimularea cresterii parului si in reducerea caderii acestuia. De obicei, acest medicament se administreaza o data pe zi si se recomanda administrarea acestuia la aceeasi ora in fiecare zi.

Dureaza aproximativ patru luni pana cand medicamentul incepe sa actioneze, iar dupa cateva luni de tratament dermatologul va evalua eficienta acestuia, monitorizand progresul. Daca tratamentul ti se potriveste si observi rezultate, poti continua sa folosesti Finasterida. Exista posibilitatea ca parul sa cada din nou daca tratamentul este intrerupt;

• Medicamente antifungice

Daca alopecia este cauzata de tinea capitis sau pecingine, dermatologul va recomanda un tratament pe baza de medicamente antifungice. De obicei, ciuperca este eliminata complet in cateva luni. Pentru cele mai bune rezultate, este necesar sa te adresezi medicului imediat dupa aparitia simptomelor;

• Antiandrogeni

Medicamentele din aceasta categorie sunt disponibile numai cu prescriptie medicala. Este vorba despre medicamente care actioneaza in inhibarea androgenilor si care pot fi eficiente in oprirea caderii parului la femei. Tratamentul se administreaza pe trmen lung pentru a observa rezultate si pentru a preveni reaparitia caderii parului. Printre efectele secundare ale antiandrogenilor se numara somnolenta si dereglarea ciclului menstrual;

• Medicamente costicosteroide

Printre altele, medicamentele cu corticosteroizi sunt utilizate pentru a trata alopecia areata si unele forme de alopecii cicatriciale. In unele cazuri, caderea parului este cauzata de o boala imuna, ceea ce inseamna ca organismul poate sa distruga foliculii de par sanatosi. In functie de varsta persoanei care sufera de alopecie si de severitatea diagnosticului, dermatologul poate sa recomande tratamentul cu costicosteroizi.

De exemplu, copiilor care au alopecie li se poate recomanda aplicarea locala a unei creme cu steroizi. Pentru adulti, se pot utiliza injectii cu steroizi (in piele sau in scalp). Exista si posibilitatea de administrare orala a costicosteroizilor, in cazul persoanelor care nu tolereaza acele sau care nu observa rezultate in urma tratamentului cu injectii. Printre efectele secundare se numara iritatia scalpului si inrosirea fetei.

Cat despre remediile naturale, nu exista suficiente dovezi care sa ateste eficienta acestora in tratarea alopeciei. Unele tratamente alternative sugereaza ca aplicarea uleiului de migdale, a laptelui de cocos sau a mierii ar putea fi eficiente impotriva caderii parului. Nu exista studii concrete care sa demonstreze ca aceste remedii ar putea sa trateze alopecia.

2. Terapia PRP

Injectiile cu plasma bogata in trombocite incurajeaza cresterea parului si presupun utilizarea sangelui pacientului. Dupa recoltare, plasma este separata de restul celulelor sangvine in urma unui proces de centrifugare si injectata ulterior in scalp. PRP este eficienta in prevenirea caderii parului si stimuleaza activitatea foliculilor;

3. Implantul de par

Implantul de par este una dintre cele mai populare optiuni pentru tratarea alopeciei. In timpul interventiei, medicul recolteaza o fasie de tesut din scalp sau direct grefe individuale, de obicei din zona cefei si plaseaza foliculii de par recoltati in zona vizata. In mod similar altor interventii chirurgicale, exista anumite riscuri (infectie, foliculita), iar daca zona in care parul lipseste este prea mare, este posibil sa nu poata fi identificata o zona cu suficient par pentru efectuarea transplantului;

4. Terapii cu lumina laser si microneedling

PARTEA 6 – Concluzii

Cand este cazul sa merg la doctor?

In momentul in care observi ca iti cade parul trebuie sa te prezinti la medicul dermatolog. Cu cat tratezi mai din timp problema, cu atat organismul va raspunde mai bine la tratament.

Ce ar trebui sa-mi intreb medicul?

• Care este cauza care provoaca pierderea parului?
• Exista vreun tratament care sa-mi ajute parul sa creasca din nou?
• Care ar fi cele mai bune tratamente pentru aceasta problema?
• Este nevoie sa-mi schimb unul dintre medicamentele pe care le iau?
• Ma pot califica pentru transplant de par?

Mituri despre caderea parului

1. Purtarea frecventa a palariilor sau caciulilor poate duce la caderea parului

Fals! Foliculii nu au nevoie de oxigenul din aer pentru a creste firele de par, ci il folosesc pe cel din fluxul sangvin, astfel ca mult vehiculatul motiv ca palariile impiedica parul sa creasca nu este adevarat.

1. Pierderile de par sunt definitive

Fals! Chiar daca unele tipuri de cadere a parului sunt ireversibile, sunt si unele care se remediaza in cateva luni, fiind temporare.

1. Stresul duce la caderea parului

Partial adevarat! Stresul de zi cu zi nu este o cauza a caderii parului, insa evenimentele care produc traume majore, da, pot opri foliculii sa regenereze parul si pot declansa alopecia areata la cei predispusi.

1.  Vitaminele pot opri caderea parului

Fals! Vitaminele te pot ajuta doar daca te confrunti cu o deficienta a unui anumit nutrient. De fapt, daca iei prea multa vitamina E poti chiar sa grabesti caderea parului.

1. Doar varstnicii pot suferi de calvitie

Fals! Daca exista un istoric familial de calvitie, primele semne de cadere a parului pot aparea dupa pubertate.

1. Calvitia se transmite de la mama

Fals! Ambii parinti pot transmite o astfel de afectiune catre copiii lor.

1. Doar barbatii se pot confrunta cu chelie

Fals! Si femeile sufera de caderea parului. Unele statistici spun ca 40% dintre persoanele afectate de aceste probleme sunt femei. Este adevarat insa ca ele experimenteaza in mod diferit caderea parului – prin subtierea parului pe tot scalpul si nu prin retragerea continua a acestuia.

1. Barbatii care sufera de calvitie au mai mult testosteron

Fals! Studiile au aratat ca barbatii cu chelie au acelasi nivel de testosteron ca si restul. Cu toate acestea, hormonii au rolul lor important in influentarea foliculilor de a nu mai produce par.

1. Spalatul pe cap cu sampon in exces poate cauza caderea parului

Fals! Caderea sau cresterea parului nu sunt influentate deloc de frecventa spalarii pe cap sau de utilizarea in exces a samponului.

1. Frecarea scalpului cu o lotiune cu vitamine poate stimula cresterea parului

Fals! Parul nu este ajutat sa creasca in acest fel si nici prin ingerarea de vitamine.

1. Tunderea frecventa a parului il va face sa creasca mai repede si mai gros

Fals! Tunsoarea nu are nimic de a face cu cresterea mai rapida sau cu grosimea parului. Ritmul de crestere al parului nu este influentat in aceste moduri, contrar conceptiilor din popor.

1. Expunerea directa la soare duce la caderea parului

Fals! Expunerea la razele soarelui nu afecteaza parul si nu determina caderea acestuia.

1. Toti barbatii chelesc la 50 de ani

Fals! Potrivit unor studii, 66% din americani experimenteaza o forma de cadere a parului pana la 35 de ani, iar 85% se confrunta cu o subtiere a parului in jurul varstei de 50 de ani.

Note de final

Pierderea parului reprezinta o provocare, din punct de vedere emotional, pentru toti cei care se confrunta cu aceasta problema. Considerat un simbol al tineretii si vigorii, parul este, asa cum se spune, podoaba capilara – o podoaba pe care cu totii, si barbati, si femei, isi doresc sa o pastreze cat mai mult, pentru a fi mai atractivi si a avea o stima de sine ridicata.

Daca te confrunti cu pierderea parului si simti ca acest lucru te descurajeaza si te face sa te simti tot mai abatut, nu ezita sa discuti cu medicul dermatolog! El te va ajuta sa intelegi care sunt  cauzele care o favorizeaza si sa afli care sunt cele mai bune metode de tratament la momentul actual, astfel incat sa incetinesti pierderea parului si sa-l ajuti sa creasca din nou.